Ligamentul Incrucisat Anterior (LIA) este un ligament important situat in “mijlocul” articulatiei genunchiului, leaga fata interna a condilului femural extern de platoul tibial. Principalul rol este de a impiedica alunecarea tibiei in fata femurului. Este un stabilizator articular. Impreuna cu Ligamentul Incrucisat Posterior (LIP), asigura stabilitatea rotationala a genunchiului.
Leziunile LIA sunt de aproximativ 8 ori mai frecvente decat leziunile LIP. Rupturile totale LIA si LIP sunt extrem de rare si necesita un traumatism extrem de puternic precum accidentele rutiere.
Leziunea LIA este de obicei legata de o accidentare sportiva. Cel mai frecvent leziunile LIA apar prin semiflexia si rotatia brusca a genunchiului, cu piciorul fixat in pamant, schimbari rapide de directie, oprire brusca din alergare, aterizare gresita la o saritura, contact fizic direct (ex. Fotbalisti).
In timpul accidentarii pacientul poate percepe un sunet, durere puternica, senzatie de instabilitate articulara, in cateva ore genunchiul se inflameaza, impiedicand flexia si extensia fiziologica.
Diagnosticul se pune pe baza examenului clinic si imagistic – Rezonanta Magnetica (RMN).
Tratamentul conservator se recomanda pacientilor in varsta, leziunile partiale care pot fi recuperate, si cel mai concludent daca genunchiul nu prezinta instabilitate ligamentara.
Tratamentul conservator consta in:
• Imobilizare in orteza mobila
• Aplicatii locale reci (15 min la fiecare ora)
• Antialgice, antiinflamatoare nesteroidiene
• Recuperare medicala (fizioterapie si kinetoterapie cat mai rapid posibil)
In mod normal recuperarea se face pana la refacerea tonusului muscular si disparitia simptomelor. In cazul leziunilor partiale tratamentul conservator combinat cu recuperare medicala de durata are rezultate foarte bune. In cazul rupturilor totale cu instabilitate, rezultatele sunt rezervate, pacientul ne mai putand practica sporturi de pivotare, din aceasta cauza se recomanda acest tratament pacientilor in varsta. Ruptura totala a LIA tratata ortopedic duce datorita instabilitatii articulare la riscul aparitiei altor leziuni (menisc, ligamente colaterale, leziuni de cartilaj).
Tratamentul chirurgical este la ora actuala artroscopic si consta in refacerea anatomica a ligamentului cu ajutorul grefelor. Cel mai frecvent se folosesc grefe din ischiogambieri (Tendonul Gracilis si/sau Semitendinos), fasie de tendon din cvadricepsul femural cu pastila osoasa din rotula, ligament artificial (in special in cazul reviziilor).
Indiferent de tehnica si de modul de fixare al grefei, recuperarea postoperatorie este de durata (6 luni) iar revenirea la sporturile de performanta aproximativ dupa 9 luni.